Catedoata nu imi vine sa cred cat de grea este viata, nu a mea, ci a altora... Cica azi trebuia sa fie o zi perfecta ca de fiecare data de 2x11 (22), dar uite ca nu e asa.
Ziua a inceput cu un telefon la capatul celalalt, era un prieten care o duce greu, din ce in ce mai greu, cateodata ma si intreb cat mai poate duce omul acela, si poate si din acest fapt il admir asa de tare... Urma apoi sa imi iau o bataie zdravana la h3, si apoi sa aflu de ea...de problemele ei...si ma intreb ce fel de parinti exista in viata asta...unuii pt care esti mort pt ei, altii ca nu le pasa ca traiesti, jesusse, ce s-a intamplat cu parintii de altadata, cand isi dadeau viata pt propiul lui copil...nu-mi vine sa cred...oricum nu las prietenii la greu...sper ca nici tu nu ii lasi la greu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu