Am ajuns la gara, ne luam bilet de tren, si nu m-am gandit niciodata ca biletul respectiv o sa fie cea mai buna alegere al acestui an. Si bine, am asteptat mult si bine sa "zboare" trenul dar na, am mai iesit la o tigara, am mai stat pe afara, stii cum e cand esti nelinistit ca astepti sa faci ceva nou, cand astepti sa gasestii ceea ce speri.
In tren de nedescris, a fost urat tare, certuri , plin de mexicani romani, si conditii mizerabile, fiind obisnuit sa merg cu acceleratul, acum cu personalul, jur, credeam ca sunt la clasa a 5a, nu la clasa a 2a.
Cand am coborat din tren, am zis " Sper sa merite tabara, ca am mers cu asa un tren".
Eu eram asa cum imi aduc aminte. Omul cu 3 masti, si niciodata nu eram cu masca adevarata, dar am zis ca in tabara va fi adevarul, nu o sa existe minciuna, si cel care sunt cu adevarat o sa fiu. Uite ca eu ma asteptam sa fiu acea persoana trista, dar uite ca nu a fost asa. Regulile si modul de viata care a fost, m-a schimbat, si nici nu stiu daca stie blink cat de mult ii sunt dator ca de cand am ajuns in tabara, zambetul nu mi-a mai plecat de pe buze. In fine...
Prima seara am jucat un joc de cunoastere. Si eram curios, ca ne-a dat o bucatica de foaie si a zis sa o rupem in cate bucati vrem, si jur ca am vrut sa rup din foicica aia, pana as avea doar atomi in mana, dar ma uit la stefana (unul din trainnerii), si vad ca rupe foaia doar in 2, si am zis ca e ceva "putred" la mijloc, si asa am facut si eu, am rupt in 2 foita, dar mai tarziu mi-a parut rau, chiar foarte rau. Jocul era de cunoastere, si pentru fiecare bucatica de foaie trebuia sa zici ceva despre tine, pacat aveam de zis asa de multe, dar atunci imi era gandul in alta parte, pana cand am auzit o voce : "Pot sa zic ceva personal... Ieri m-am despartit de primul meu prieten...", am ridicat ochii din pamant si ma uit la ea, si incremenesc, cum de a avut curajul sa zica, si am zambit ironic, stiam ca trebuie sa o ajut cumva, ca prima dragoste, se sterge greu, macar cu o vorba cu un cuvant sau un sfat, dar am simtit dealungul zilelor ca avea nevoie de spatiu si nu m-am bagat....:P
Apoi ne-a explicat programul, regulilie, si ma gandeam ca o sa am mari probleme cu ora de trezire, cu no swearing policy, si cu mai multe, dar cu o sg eceptie ca m-am scapat cu o injuratura, a fost chiar super.
Dupa ce am terminat cu grupa, totul parca a disparut, si din nou m-am scapat in mintea mea, in visele mele, in gandurile mele, ajung in camera, si parca auzeam voci care vorbesc cu mine darnu reactionam, dar mi-am dat seama si mi-am pus masca happy si m-am infiltrat printre colegii de camera.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu